Masivul Muntele Mare |
![]() |
![]() |
![]() |
Muntele Mare este o grupă montană a Munţilor Apuseni aparţinând de lanţul muntos al Carpaţilor Occidentali. Este situat în partea de est a Munţilor Apuseni, între râul Someşul Rece la nord, aliniamentul văilor Feneş - Iara la est, râul Arieş la sud, şi culoarele cursurilor superioare ale râurilor Bistra, afluentul stâng al râului Mureş şi al râului Someşul Rece la vest.
Pe culmile înalte, la peste 1600 m, temperatura medie anuala se situeaza în jurul valorii de 2 grade Celsius, pentru ca la poale sa se ridice la 7-8 grade Celsius. În luna ianuarie, pe culmi, temperatura medie este de -5 grade Celsius, la poale -l grad Celsius pe versantii vestici si sud-vestici si -3 grade Celsius pe cei nordici si nord-estici. În luna iulie, temperatura medie este de 10-11 grade Celsius pe culmi, iar la poale 17-18 grade Celsius pe versantii nordici si nord-estici si 17-19 grade Celsius pe versantii cu expozitie sudica si vestica. De exemplu, în statiunea Baisoara, la altitudinea de 1370 m, temperatura medie multianuala este de 4,7 grade Celsius, iar cantitatea medie de precipitatii de 977 mm/an, destul de redusa, din cauza situarii într-o "umbra" de precipitatii, cu fenomene evidente de foehn. Nebulozitatea prezinta valori ridicate, cu exceptia câtorva luni de toamna si de sfârsit de iarna (octombrie, februarie).
Ariesul colecteaza apele de pe versantul sudic, sud-estic, estic si nord-estic, iar Somesul Rece de pe versantul vestic si nord-vestic.
Fauna zonei este foarte bogata. Dintre mamifere amintim în primul rând ursul (Ursus arctos), care salasluieste mai ales în bazinul superior al Vaii Ierii si soimului, de unde face frecvente incursiuni nocturne la namasele din munte, dând mult de furca taranilor, apoi lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes vulpes), mistretul (Sus scrofa), cerbul (Cervus elaphus), caprioara (Capreolus capreolus), iepurele (Lepus europaeus), veverita (Sciurus vulgaris), nevastuica (Mustela nivalis). Dintre numeroasele specii de pasari se evidentiaza acvila de stânca (Aquila chrysaetos), specie foarte rara, ocrotita, ce cuibareste pe stâncariile de la Scarita-Belioara, fluturasul de stânca (Tichodroma muraria), bufnita (Buba bubo) si corbul (Corvus corax). Dintre insecte amintim speciile rare de fluturi întâlnite în rezervatia Scarita-Belioara, cum este Phybalapterie calligraphata.
Vegetatia prezinta o evidenta etajare pe verticala. Se succed de la poale spre culmi paduri de stejar si gorun, paduri de fag, mai sus amestec de foioase cu molid, apoi molidisuri si în final etajul subalpin. Pajistile alpine propriu-zise lipsesc, fiind suplinite de pajisti subalpine primare si secundare, cu caracter de "poieniri", alcatuite în principal din rogoz alpin, parusca, tuporisca, rugina si tufe de ienupar pitic. În acest segment al Muntilor Apuseni exista elemente de mare interes din punct de vedere botanic. În rezervatia Scarita-Belioara se întâlnesc suprapuneri de componente floristice care la prima vedere se exclud reciproc. Astfel, din stadiile glaciare reci au rezistat, în unica lor statiune din Apuseni si sub altitudinea lor obisnuita de aparitie, o serie de plante alpine si subalpine, gentiana-cupa (Gentiana acaulis), gentiana-cupa de calcar (Gentiana dusii), strugurii ursului (Arctostaphillos itva-ursi). argintica (Dryas octopetala), sângele voinicului (Nigritella rubra) etc. Tot aici se pastreaza din timpul perioadelor mai calde ale erei glaciare o specie mediteraniana într-o statiune cu totul izolata si în cel mai nordic punct al arealului: sapunarita galbena (Saponaria bellidifolia). Din perioadele uscate si reci se pastreaza relicte stepice, precum laleaua pestrita (Fritillaria montana), iarba firezului (Serratula raoliata) etc. Nu lipseste de pe stâncariile Scaritei nici celebra albumita (Leontopodium alpinum), cunoscuta si sub denumirile (improprii) de floare de colt sau floarea reginei.
Masivul Muntele Marc mai adaposteste elemente biogeografice relicte de mare valoare în turbariile din zona izvoarelor Somesului Rece. Cunoscute sub denumirea de tinoave, asemenea turbarii apar la altitudini ridicate, în conditii climatice specifice padurilor de conifere, pe roci silicioase impermeabile si ape sarace în substante minerale nutritive. (Sunt mlastini de tip oligotrof).
Tinoavele sunt cunosucte în aceasta regiune sub denumirea de molhasuri, iar doua dintre ele au fost puse sub protectie, constituind rezervatia naturala Molhasurile Capatânii.
Spre deosebire de Muntii Gilaului si de Munceii Ariesului, Muntelui Mare nu-i sunt caracteristice satele risipite pe culmi, majoritatea fiind situate pe vai, la periferia masivului (Somesu Rece, Stolna, Finisel, Hasdate, Liteni, Sacel, Baisoara, Masca, Cacova Ierii, Iara, Surduc, Buru, Vidolm, Lunca Ariesului, Salciua, Brazesti, Sartas, Valea Lupsii, Lupsa, Bistra, Maguri-Racatau etc.) sau pe vai, în interiorul masivului (Caps, Valea Ierii, Muntele Sacelului, Muntele Baisorii, Muntele Cacovei, Valea Vadului, Ocolisel, Lunca Larga, Runc, Ocolis, Posaga, Belioara, Sagagea, Orasti etc.). Dintre putinele aninate pe culmi, multe sunt situate mai mult în Munceii Ariesului, spre Ţara Motilor (Runcuri, Novacesti, Aronesti, Poiana Bistrei, Cheleteni, Tomnatec, Dealu Capsei) si putine în nordul si estul masivului (Plopi, Muntele Filii, Muntele Bocului, sau catunele Ghermanesti, Busesti, Otetesti, Balta, Vidreni, Râsca, Arsura, Paltinei, Gera, Murgesti, Vâcesti etc.). De remarcat este faptul ca centrul si vestul masivului sunt total lipsite de asezari permanente.
În schimb, în Muntele Mare întâlnim la mare altitudine, în locuri adesea foarte izolate, gospodarii sezoniere, grupate în "namase". La începutul lunii iunie, taranii urca în fiecare an la munte, la aceste "colibe", case foarte simple, de obicei cu pamânt pe jos, cu ferestre minuscule si paturi acoperite cu paie, având de regula o singura încapere. Aici, în mijlocul padurilor de molid, ei "muntaresc" pâna la începutul lunii septembrie cu toate animalele, neavând în sat culturi agricole cu exceptia unor mici parcele de cartofi. Satele unde locuiesc sunt situate adesea la zeci de kilometri de namas. Casele mari si foarte aratoase stau astfel aproape parasite toata vara, cu exceptia perioadei fânului. Astfel de namase sunt Izvorele, Gabriana, Crint, Buhuia, sesul Cald, Lapsor,Tâlvele, Laita, Marginea, Macrisi, Balacioaia, Fagetele, Pogaceaua, Capraretele, Filea, Runculeul Tomnatecului, Prislop, Vârtopeni, Motorasti, Barnesti, Smidele, Buciseni, Capatana, stirânifele, Picioragu, Runcu, La -Nedei, Fundoaia, Zboru, Letoasele, Blâjoaia, Fiesu, însoara, Hodireu, Bogdanii, Tina Bogdanului, Dumitreasa, La Popi, Urasa, Fagetu, Negrele de Jos, Negrele de Sus, Dobrin, Negruta etc. La majoritatea namaselor de pe teritoriul judetului Cluj. vareazâ moti din judetul Alba.
Mai deosebite sunt namasele de la obârsia Vaii Tisa, situate la o ora de mers de statiunea Baisoara, si anume Crucea Crencii, Bocsesti, stiolnele si Zapodie, care sunt situate într-o zona de fânat, prin faptul ca taranii nu locuiesc aici vara decât în perioada fânului, în schimb vin iarna si locuiesc cu animalele aici, neputând transporta fânul pâna în sat din cauza drumurilor proaste si distantelor mari...
Din Maguri-Racatau pâna în Gilau, din Gilau prin Savadisla si Baisoara pâna la Buru si apoi din Buru pe Valea Ariesului pâna la Bistra, masivul este înconjurat de sosele modernizate (Din Bistra urca pe V. Bistra un drum nemodernizat pâna în culmea principala, la Steaua, de unde trece la izvoarele Somesului Rece si coboara pe firul lui pâna în Maguri-Racatau, închizând patrulaterul).
Alte drumuri modernizate în afara de cele mentionate exista numai 2, unul legând satul Baisoara de statiunea Baisoara (trecând prin satul Muntele Baisorii), celalalt ducând din Baisoara în satul Valea Ierii. În schimb, majoritatea vailor sunt strabatute de drumuri nemodernizate (multe sunt forestiere), ce urca frecvent pâna sus pe culmi (chiar pe Muntele Mare. la 1826 m, la unitatea militara) si se leaga cu altele. De exemplu, se poate trece prin trei pasuri diferite din bazinul Vaii Ierii în cel al Somesului Rece; se poate trece din valea Somesului în Irisoara, pe doua drumuri, se poate trece si din Dumitreasa în Negruta, din Somesul Rece spre valea Racataului si spre Somesul Cald etc.
În masivul Muntele Mare se gasesc mai multe arii naturale protejate de importanta nationala si judeteana, precum si obiective ocrotite pe linie de patrimoniu cultural, cum sunt Ruinele Cetatii Lita.
ALTE OBIECTIVE TURISTICE care merita a fi vizitate în Muntele Mare, accesibile din statiunea Baisoara, sunt: De asemenea, din statiunea Baisoara se poate ajunge, într-o zi de mers, la Cheile Turzii, Defileul Hasdatelor, Cheile Borzestilor, Defileul Ariesului de la Buru, la abrupturile Bedeleului, la pestera Huda lui Papara si la Manastirea Salciua etc., cu posibilitatea de a ne întoarce a doua zi, pe alt traseu.
|
Ultima actualizare în Vineri, 18 Noiembrie 2011 12:11 |