De sâmbătă circulăm pe autostrada Turda – Câmpia Turzii Imprimare
Scris de Ziarul 21   
Vineri, 05 Noiembrie 2010 14:00
tronsonul turda-campia turziiPremierul Emil Boc este aşteptat sâmbătă să inugureze cei 10 kilometri de autostradă între Turda şi Câmpia Turzii. Este posibilă, însă, o amânare din pricina deciziei Curţii Constituţionale referitoare la Legea Educaţiei.
Premierul Emil Boc, împreună cu oficiali ai Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) şi ai Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), ar urma să vină sâmbătă la Cluj să inaugureze tronsonul de autostradă dintre Turda şi Câmpia Turzii, au declarat surse guvernamentale. Totuşi, decizia de ieri a Curţii Constituţionale de a declara neconstituţională angajarea răspunderii guvernamentale pe Legea educaţiei ar putea schimba cursul evenimentelor dacă UDMR va decide ieşirea de la guvernare, au precizat aceleaşi surse. Pe de altă parte, surse din MTI susţin că este destul de probabil ca raportul comisiei de inspecţie a tronsonului să fie gata abia săptămâna viitoare, scrie Ziua de Cluj.
O comisie de experţi formată din 26 de persoane a inspectat timp de câteva zile porţiunea de autostradă finalizată de curând. Surse din cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii au declarat că raportul va fi gata săptămâna viitoare.
Directorul de comunicare al Bechtel România, Bogdan Sgârcitu, a declarat că plăţile către companie nu ţin de inaugurarea tronsonului de autostradă Turda – Câmpia Turzii (10 kilometri de autostradă, două noduri şi bretele de încă doi kilometri). “Către Bechtel sunt scadente 90 de milioane de euro aferente lucrărilor efectuate în acest an. Nu este vorba doar despre tronsonul Turda – Câmpia Turzii, ci şi despre lucrările la kilometrul 52, Gilău, despre lucrările la viaductul Suplacu de Barcău şi despre lucrările de consolidare între kilometrii 4 şi 6 din sectorul 3C (Suplacu de Barcău – Borş – n. red.) al autostrăzii. Şi anul trecut, de 1 decembrie, la inaugurarea porţiunii Turda – Gilău au fost datorii de 200 de milioane de euro”, a explicat Sgârcitu.
El a precizat că pentru anul 2011 încă nu sunt stabilite planurile de lucrări la magistrală. “Totul depinde de bugetul alocat. Deocamdată, nu se ştie cum va arăta bugetul pentru anul viitor, dar oricum se va intra cu datorii care vor trebui achitate. Despre lucrări nu vă pot spune, pentru că încă nu există nici o certitudine. În urmă cu aproape o lună, când ne-am întâlnit cu noul director al CNADR, am discutat despre o variantă de continuare a lucrărilor, probabil pe tronsonul 3C, pe porţiunea între kilometrii 13 şi 31, unde sunt deja expropriate terenurile, cu posibilitate de a avansa cu exproprierile până la kilometrul 42 sau 45. O altă variantă discutată a fost ca în paralel cu lucrările de pe tronsonul 3C să se demareze şi construcţia pe porţiunea Gilău - Nădăşel. Ni s-a spus că volumul lucrărilor va fi în funcţie de mărimea bugetului”, a precizat directorul de comunicare Bechtel.
În privinţa propunerii de parteneriat public-privat (PPP) între CNADNR şi Bechtel pentru continuarea lucrărilor la autostradă, acesta a rămas la stadiu de idee. “A fost propunerea ministrului Berceanu la începutul anului 2009, dar nu am mai avansat. A fost o intenţie neurmată de discuţii”, a menţionat Sgârcitu. Întrebat dacă Bechtel ar fi dispusă la o astfel de discuţie, el a precizat că nu poate formula o poziţie tranşantă atât timp cât nu sunt cunoscuţi deloc parametrii unui asemenea PPP. “Am putea discuta să vedem parametrii, însă acum nu ştim nimic, deci nu avem cum să formulăm o poziţie tranşantă”, a conchis Sgârcitu.

“Prietenul” Autostrăzii Transilvania, din nou în Ministerul Transporturilor
Gheorghe Dobre, fost ministru al Transporturilor în perioada decembrie 2004 – iunie 2006, a fost numit, în luna septembrie, secretar general în Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. Cât timp a fost ministru, Dobre a reuşit să blocheze cu mai bine de un an lucrările la autostradă, prin iniţierea renegocierii contractului cu Bechtel. După schimbarea lui cu Radu Berceanu, lucrările au fost deblocate, însă CNADR, beneficiarul contractului, a trebuit să plătească şase milioane de euro pentru acel an de blocaj.